A fi pe deplin constient de ceea ce se intampla aici si acum nu este o sarcina usoara . Suntem acea societate hiperventilata care isi programeaza fericirea in weekend sau in sarbatori, care traieste inconjurata de stimuli, notificari si liste de sarcini. A fi capabil sa integram principiile Mindfulness in viata noastra ne-ar putea aduce fara indoiala schimbari foarte pozitive, aproape uimitoare…
Alberto este sef de vanzari intr-o companie cunoscuta. Dupa aproape 20 de ani de munca grea si eficienta, a fost nevoit sa-si ia concediu din cauza unei accidentari la spate. A suferit o interventie chirurgicala si a fost supus reabilitarii timp de patru luni lungi. Totusi, continua sa sufere dureri intense si, desi practica zilnic inotul, nu se simte imbunatatiri, nu se simte valid sau in siguranta.
„Este imposibil sa devii altcineva. Singura noastra speranta este sa fim noi insine mai deplin.” -Jon Kabat-Zinn-
Un coleg de munca v-a recomandat sa urmati un curs de Mindfulness. Auzind acest cuvant, Alberto nu se poate abtine sa nu rada, pentru ca intotdeauna a vazut acest tip de zona ca pe ceva de putin folos, o disciplina putin stiintifica sau deloc stiintifica si o reflectare a unui moft trecator al oamenilor care nu o cunosc. stiu cu ce sa-si umple plictiseala.
In plus, el nu se vede stand intr-o pozitie de lotus meditand cu palmele impreuna. In ciuda tuturor acestor comentarii acide, prietenul sau insista. Nu pierzi nimic incercand o saptamana.
Ei bine, dupa prima experienta de 7 zile, Alberto practica Mindfulness de doi ani. La 49 de ani, a invatat sa-si duca viata mai calm, are stresul redus, suprasolicitarile musculare si, cel mai important, nu mai are atatea dureri de spate si s-a intors la munca. De asemenea, ceea ce a observat cel mai mult in tot acest timp ca a aplicat mindfulness in fiecare zi, este ca vede viata diferit. Simti ca ai activat cumva un buton de „resetare” pe existenta ta .
Pentru a rezuma, cazul lui Alberto este doar un alt exemplu. Majoritatea oamenilor ajung la Mindfulness din intamplare, din curiozitate, din necesitate sau recomandate de prieteni sau cunoscuti. In acelasi timp, ceva ce se intampla aproape intotdeauna este ca nimeni nu stie cu adevarat ce se va intampla , daca ne va fi de folos sau ce fel de schimbari poate provoca in noi acest tip de meditatie mindfulness.
Pentru a afla mult mai multe despre subiect, va sugeram sa revizuiti impreuna cu noi ceea ce se numeste Mindfulness.
Cine a „inventat” Mindfulness? Aveti dovezi stiintifice?
Mindfulness nu a fost inventat, de fapt a fost dezvoltat din vechile practici traditionale ale meditatiei Zen si Vipassana. De remarcat ca initial, acest set de tehnici si exercitii nu a cautat ceva atat de simplu precum sa faca persoana sa se simta mai bine, ceea ce s-a dorit a fost promovarea eliberarii personale… a existat deci o componenta spirituala.
„Cand te conectezi cu ceva, aceasta conexiune iti da imediat sensul de a trai.” -Jon Kabat-Zinn-
Acum, in anii 1970, Jon Kabat-Zinn, biolog nuclear, profesor emerit de medicina si fondator al Clinicii de Reducere a Stresului de la Universitatea din Massachusetts, a inceput sa promoveze Mindfulness . El insusi practica meditatia Zen inca de la varsta de 20 de ani, iar de atunci nu incetase sa cerceteze si sa demonstreze stiintific beneficiile pe care practicarea acestui exercitiu le avea pentru sanatatea noastra.
De atunci, mii de oameni din intreaga lume au realizat programul sau MBSR (Mindfulness Based Stress Reduction) pentru a combate durerea cronica, a reduce anxietatea si stresul, problemele de somn si depresia. La fel, si de cand profesorul Kabat-Zin a publicat primul sau articol stiintific despre aceasta disciplina in 1980, anual sunt publicate intre 200 si 800 de articole care sustin beneficiile reale ale Mindfulness.
In prezent, atat programul MBSR (Mindfulness Based Stress Reduction) cat si MBCT (Mindfulness Based Cognitive Therapy) sunt interventiile bazate pe mindfulness care au cele mai multe dovezi stiintifice.
Atentia este un muschi pe care trebuie sa-l antrenam
Daniel Goleman a spus-o deja la momentul respectiv, atentia este un muschi pe care trebuie sa-l lucram zilnic pentru a fi mai receptivi la ceea ce ne inconjoara precum si la ceea ce se intampla in interiorul nostru.
Daca aceasta practica de origine budista cu peste 2.500 de ani de antichitate a ajuns in Occident, nu este intamplator, este pentru ca oameni de stiinta precum Dr. Kabat-Zin -printre altii- stiu si inteleg ca societatea noastra exigenta si exigenta ne grabeste. , ne prinde cu durerile de cap, cu anxietatea, cu sarcinile ne asteptate si cu „Nu sunt aici astazi, nu am timp azi” …
Suntem acei oameni care mancam in graba de la 14:30 pana la 15:00, care mergem la culcare dupa miezul noptii , dar nu inainte de a arunca o ultima privire pe telefonul nostru mobil, si apoi dormim doar cateva ore. Dimineata devreme ne intampina din nou cu goana ei, cu micul dejun rapid, cu un autobuz de luat pentru a merge la serviciu, in timp ce in mintea noastra sintagmele obisnuite „Mi-e dor de ceva”, „Ma simt goala” sau si mai rau „aceasta face fara sens”.
Studiile stiintifice sunt acolo pentru a ne aminti ceva important: de mai bine de doua mii de ani, budistii folosesc atentia constienta sau deplina pentru a o dezvolta ca un muschi viguros care, pana acum, nu le-a permis doar sa reduca stresul sau anxietatea. Pe langa toate acestea, sunt mai receptivi la ceea ce ii inconjoara, mai creativi, sunt mai apropiati, manifesta o rezistenta emotionala mai mare si se bucura si de ceea ce fac, chiar daca sarcinile lor sunt de rutina.
Ce este si ce nu este Mindfulness
La inceput am vorbit despre Alberto si despre acele idei sau stereotipuri pe care le avea despre Mindfulness. Inainte de a ne forma o opinie partinitoare sau negativa asupra unui subiect, este intotdeauna mai indicat sa ne informam si sa comparam diferite date si surse pentru a avea o perspectiva mai reala asupra lucrurilor.
Uneori, domeniile sau disciplinele care initial ne-au cauzat respingerea, pot deveni dintr-o data instrumente valoroase pentru a ne imbunatati viata . Minduflness poate fi unul dintre ele, prin urmare, este necesar sa se defineasca ce este si ce nu este „atentie deplina”.
- Meditatia nu este o religie. Mindfulness este pur si simplu o metoda de antrenament mental.
- Nu este nevoie sa stai cu picioarele incrucisate pe podea sau sa asumi pozitia clasica de lotus. Desi este adevarat ca majoritatea articolelor si revistelor ne „vind” aceasta idee, in realitate, Mindfulness este practicat aproape in orice loc , pozitie sau timp, inclusiv facand sport, stand sau mancand.
- Practicarea mindfulness-ului nu iti va ocupa deloc timpul, nu este ceva pe care ar trebui sa-l exersam de la 5 la 7 dupa-amiaza. Odata ce stapanim regulile de meditatie, o putem face oricand, fara a fi nevoie sa platim pentru cursuri. Mindfulness este de fapt un obicei, o strategie care urmareste sa ne imbunatateasca calitatea vietii.
- Meditatia nu este complicata. Nu este vorba sa o facem bine sau gresit, ci chiar sa ne antrenam mintea zi de zi sa ne concentram asupra prezentului, asupra aici si acum.
- Mindfulness nu este un miracol sau o reteta pentru fericire. Nu ne va face sa reusim intr-o luna sau sa ne indeplinim toate dorintele. Mindfulness este o cale, o strategie, o modalitate de a dezvolta o constientizare mai profunda si mai plina de compasiune a ceea ce ne inconjoara, de a reflecta asupra noastra si a ceea ce ne inconjoara.
Ce poate face mindfulness pentru tine
Mindfulness este o chestiune de practica. La fel, trebuie sa clarificam un aspect: dezvoltarea mindfulness nu se realizeaza intr-o saptamana sau doua, este nevoie de practica si vointa. Deconcentrarea noastra este continua, bombardarea stimulilor si a gandurilor recurente nu se opreste atat de usor si, prin urmare, este nevoie de putina rabdare. Cu toate acestea, odata ce stabilim strategia, ceea ce vom observa in ziua noastra este urmatorul. „Nu incerca sa alungi gandurile. Dati-le spatiu, observati-le si lasati-le sa plece.” -Jon Kabat-Zinn-
Suntem mai constienti de emotiile noastre
Unul dintre cele mai bune beneficii ale mindfulness este capacitatea de a promova autoreglementarea emotionala, constientizarea de sine si autocontrolul. Incetul cu incetul vom fi stapani si stapani ai universurilor noastre interioare, unde putem dezvolta introspectia, deschiderea, reflectia si acceptarea de sine.
Ne vom imbunatati memoria de lucru
Memoria de lucru ne permite sa stocam temporar noi informatii in creier, pentru a le recupera si procesa ulterior . Acest sistem este de baza si esential in ziua noastra, atat pentru a ne desfasura mai bine munca, cat si pentru a ne percepe mai integrati in prezentul nostru, in treburile, relatiile si responsabilitatile noastre.
Previne simptomele depresive
Dezvoltarea depresiei are loc aproape intotdeauna cu acele cicluri de ganduri negative si epuizante care prind persoana intr-un abis intunecat, intr-o dimensiune repetitiva si anihilanta. Cu toate acestea, daca incepem sa ne antrenam in mindfulness, multe dintre acele simptome depresive usoare isi pot pierde stransoarea.
Dintr-o data percepem alte optiuni, ne reglam mai bine emotiile, eliberam nodul trecutului , incetam sa mai anticipam lucruri negative in viitor si prindem radacini in acel prezent atat de plin de oportunitati.
Iti favorizezi rezistenta
Rezilienta, acea abilitate minunata de a reveni din adversitate iesind mai puternic, poate fi imbunatatita prin constientizare. Dupa cum explica mai multe studii, Mindfulness favorizeaza conectivitatea si activitatea unei regiuni a creierului numita cortexul cingulat anterior. Datorita acesteia, autoreglementarea emotionala este favorizata si invatam din experientele noastre trecute pentru a promova luarea deciziilor mai optime in viitor.
Mai putin stres
Stii ce alta structura a creierului preia de fiecare data cand simti frica sau simti ca fugi? „Amigdalea”. Aceasta regiune a creierului nostru este cheia cand vine vorba de raspuns la stres, de fapt, se stie ca suprastimularea amigdalei duce adesea la depresie si tulburari de anxietate.
Cu toate acestea, vestea buna este ca practica constanta a mindfulness ne permite sa reducem dimensiunea amigdalei si sa-i scadem activitatea . Nu este ceva ce vom observa intr-o luna sau doua, este practica continua pe parcursul fiecarei zile cand, incetul cu incetul, creierul nostru experimenteaza schimbari puternice prin care sa raspundem mai bine la situatiile stresante pentru a ne imbunatati bunastarea mentala si fizica. . .
Pentru a incheia, este posibil ca multi dintre noi sa nu fi intrat inca in contact cu Mindfulness, sa o vedem ca pe ceva care nu merge cu noi, cu modul nostru de viata… Cum o sa ma asez o ora , cu lucrurile pe care trebuie sa le fac?
Ei bine, este necesar sa ne amintim inca o data ca mindfulness nu se practica cu picioarele incrucisate, nici cu mainile, nici cu ochii, nu este corpul pe care il vom folosi, este mintea, este creierul, ceea ce vrem ca este „educarea atentiei noastre”.
Asa este impactul pe care il poate produce in viata noastra, incat insusi John Kabat-Zinn lupta pentru ca meditatia sa fie acea abordare complementara a medicinei traditionale cu care sa ofere un ajutor mai cuprinzator persoanei.
