Stiti efectul Golem? Stiti ce relatie are cu efectul Pigmalion sau cu profetia care se implineste de sine? Si cu stereotipurile? Cum a fost studiat acest efect?
Daca vrei sa afli raspunsul la aceste intrebari, si mai ales daca esti pasionat de psihologia sociala, dar si a educatiei… nu ezita sa citesti articolul pana la final!
Efectul Golem: in ce consta?
Efectul Golem, numit si efectul Pygmalion Negativ, consta intr-un fenomen pe care il putem incadra in psihologia sociala. Acest fenomen psihologic consta in urmatoarele: faptul de a pune asteptari foarte mici asupra cuiva (sau asupra propriei persoane), duce la o performanta mai proasta a persoanei .
De ce se intampla asta? Cum se explica? O vom vedea pe parcursul articolului si printr-un exemplu foarte clar.
Inainte, insa, sa spunem ca efectul Golem a fost studiat nu numai din punct de vedere al psihologiei sociale, ci si din psihologia educationala si organizationala. Putin mai tarziu vom vorbi despre primele investigatii care au avut ca obiect de studiu efectul Golem, conduse de Leonore Jacobson si Robert Rosenthal.
Astfel, cu alte cuvinte, ceea ce se intampla in efectul Golem este ca o persoana o poate conditiona pe alta si o poate face sa creada ca nu este capabila sa faca ceva , scazand astfel stima de sine. Acest efect, insa, se intampla adesea in mod inconstient. Cu toate acestea, consecintele pentru persoana care a fost „prejudecata” pot fi foarte negative, deoarece le-ar limita potentialul.
Pentru a intelege putin mai bine acest fenomen, sa ne gandim la un exemplu in domeniul educational.
Exemplu
Daca un profesor subliniaza ca un elev este incapabil sa dezvolte o serie de sarcini, sau sa-si promoveze materia, este foarte probabil ca acest elev sa stagneze si aceasta „profetie negativa” sa fie efectiv implinita.
Astfel, in efectul Golem, asteptarile profesorilor fata de elevii lor se bazeaza pe putine informatii si apar automat ; Aceste asteptari actioneaza adesea indirect si inconstient intr-un mod care este in concordanta cu rezultatul negativ mentionat; adica, comportamentul sau poate favoriza in parte rezultatul negativ al elevului sau.
Aceasta nu inseamna ca profesorii sunt responsabili pentru esecul scolar al unora dintre elevii lor, departe de asta, ci mai degraba ca comportamentul lor ar putea influenta acest rezultat pentru ca merg deja cu asteptarea anterioara ca vor esua.
In asta consta efectul Golem, care poate fi extrapolat si in alte domenii si situatii dincolo de domeniul academic, de exemplu atunci cand avem asteptari foarte mici de la cineva si acestea sunt indeplinite (la serviciu, in relatiile personale etc.).
Relatia sa cu efectul Pygmalion si cu profetia care se implineste
Efectul Golem are foarte mult de-a face cu alte doua fenomene din psihologia sociala: profetia auto-implinita si efectul Pygmalion.
Efectul Pygmalion este exact opusul efectului Golem si este ca faptul de a pune asteptari mari asupra cuiva (mai precis, asupra performantei acestuia), ii influenteaza pozitiv performanta, astfel incat sa se imbunatateasca. Din acest motiv, efectul Golem este numit si efectul Pygmalion Negativ, deoarece consta in efectul opus.
In acest fel, atat in efectul Pygmalion, cat si in efectul Golem, se argumenteaza ca credintele noastre in relatie cu ceilalti influenteaza performanta acestora. Toate acestea au foarte mult de-a face si cu asteptarile, iar de aici putem lega ambele fenomene direct de fenomenul profetiei auto-implinite.
Profetia care se implineste, pe de alta parte, se refera la faptul ca a prezice sau a crede in ceva de natura psihologica face mai usor sa devina realitate , pentru ca ajungem sa dezvoltam comportamente care usureaza. Adica faptul de a crede ca ajunge sa fie cauza aparitiei sale.
Ce spune cercetarea?
Dupa cum am vazut deja printr-un exemplu in domeniul educational, efectul Golem apare in diverse domenii ale vietii, dar mai ales in domeniul academic.
Dar, cine a inceput sa studieze efectul Golem, impreuna cu efectul Pygmalion si profetia care se implineste de sine? Leonore Jacobson, directorul unei scoli din San Francisco (California), si Robert Rosenthal, psiholog, au inceput o serie de investigatii asupra acestor fenomene psihologice.
Prin studiile lor, Jacobson si Rosenthal au observat ca multi profesori isi clasificau inconstient elevii ; acest fapt le-a influentat performanta, intrucat, tot inconstient, profesorii au facilitat sau au impiedicat implementarea mijloacelor si comportamentelor pentru ca „predictiile” lor initiale sa ajunga sa fie indeplinite.
Reflectii asupra acestui fenomen
Ca urmare a analizei efectului Golem, poate aparea urmatoarea intrebare: poate fi oprit acest efect? Desi este dificil, cu siguranta da. Cum? Prin sarcina de a detecta aceste prejudecati anterioare la oameni (de exemplu la profesori) in raport cu abilitatile sau eventualele performante ale altor persoane, sau ale elevilor, in cazul profesorilor.
Cu alte cuvinte, idealul ar fi ca profesorii sa creada in toti elevii lor si sa le promoveze si sa le stimuleze performanta in aceeasi masura (desi vor exista mereu elevi care au nevoie de mai multa atentie).
Asa ca ne aflam cu o problema foarte complexa, pentru ca pana la urma toti avem asteptari, toti avem prejudecati, toti facem predictii pe baza anumitor parametri … iar comportamentul nostru, fie ca ne place sau nu, este adesea in concordanta. cu aceste predictii, de parca inconstient ne-am dori sa „avem dreptate” (desi tocmai acest comportament este atat de irational).
Relatia cu stereotipurile
In acest moment, si dupa ce am vorbit despre efectul Golem, caracteristicile si diferentele sale cu profetia auto-implinita si cu Efectul Pygmalion… se poate sa fi venit in minte un concept foarte important in psihologia sociala: fenomenul stereotipurilor .
Stereotipurile sunt acele idei sau credinte prestabilite pe care le avem in relatie cu un grup sau anumite tipuri de oameni, de exemplu. Sunt idei care ne-au fost transmise de societate, scoala, familie… si pe care le mostenim in imaginarul nostru mental.
Aceste idei sunt de obicei credinte eronate, deoarece incearca sa defineasca un grup de oameni in functie de trasaturi „tipic asociate” acestora, fara niciun fundament. Un exemplu de stereotip ar fi sa credem ca „toti italienii sunt iubitori de latina”.
Cum se raporteaza efectul Goleman cu stereotipurile? Practic, intr-un anumit fel, stereotipurile pot juca un rol cauzal in acest efect (desi nu intotdeauna), deoarece pe baza lor ne cream idei in capul nostru cu privire la modul in care va functiona o anumita persoana.
Pe de alta parte, asa cum se intampla in cazul stereotipurilor, atunci cand apare efectul Goleman, este pentru ca cream o idee sau facem o predictie, pe baza putinelor informatii si aproape automat.
